Monday, November 16, 2015

Fragment din cartea Alchimisti della Nuova Generazione – Si può Evolvere nella Gioia” de Andrea Zurlini
"In majoritatea telejurnalelor din lumea intreaga rasuna puternic sloganul pesimist: “totul merge rau”. Cronica neagra este un ghiveci de toxine psihice si emotionale care otravesc mintea, inima si intestinul. Cu alte cuvinte se infiltreaza in sistemul limfatic, in sistemul circulator si in aparatul digestiv. In aceste trei locuri se dezvolta, se reproduc si circula.
Prin accentuarea dramei mortii, a crimei, a pierderii, a dezastrului sau disparitiei, sunt introdusi atomii suferintei in corpul energetic a milioane de persoane in acelasi timp. Putinele fiinte umane care incearca sa se sustraga valului de informatii negative, se gasesc in imposibilitatea de a ignora asemenea informatii dintr-un fel de sentiment al vinovatiei. Unii striga ca neputinta simtita in fata unui eveniment care se intampla in cealalta parte a lumii nu trebuie sa impiedice interesul, compasiunea si indignarea, care evident se muta din minte in inima.
Nu au dreptate cei care tin televizoarele deschise si urmaresc stirile. Nu au dreptate nici cei care inchid televizoarele, ignorand stirile si astupandu-si urechile cum fac copiii cand nu au curajul sa auda ce le spun altii. Trebuie gasita o cale de mijloc.
Ar trebui sa intelegem cum se produc toate aceste evenimente, cum sa nu confundam cauza cu efectul.
Orice eveniment care se produce in lume este reflexul a ceea ce se produce in viata psihica a fiecarui individ. Fiecare persoana, prin emisia ei mentala, produsa de ganduri si emotii calibrate pe frecvente diferite, genereaza o realitate in jurul sau. Fiecare om se regaseste in spatiul unei lumi pe care el insusi o creeaza. Cand vorbim in schimb de evenimente care privesc colectivitatea trebuie avuta in vedere co-creatia unui mare numar de indivizi. Pentru a genera evenimente negative in masa, de exemplu, este nevoie de mult mai multa energie si sincronizare a intentiilor persoanelor. Gandurile negative si lamentarile ii otravesc viata unei persoane, generand prin rezonanta evenimente negative in viata de fiecare zi. Milioanele de ganduri negative si lamentarile a milioane de persoane produc evenimente negative la scara colectiva. O criza economica poate fi generata ca o reflexie a unei crize interne profunde.
Violenta si furia, reprimate si intretinute de un mare numar de fiinte umane, sunt in masura sa dea nastere unor evenimente violente si unor atrocitati care implica mase mari de oameni. Evenimentele care au loc se datoreaza incapacitatii psihice de a gestiona dezechilibrele emotionale individuale. Societatea nu e bolnava, este bolnav psihicul indivizilor care o compun. Mintea s-a transformat intr-un monstru imposibil de gestionat, care inghite si subjuga viata sufletelor de pe Pamant.
Daca invatam cum sa nu confundam cauza cu efectul, putem intelege cat este de inutil sa ne luptam cu exteriorul pentru a vindeca interiorul. Daca ma uit in oglinda si vad ca am ochii obositi, cearcane, semne profunde de stres pe fata, nu voi incerca sa pictez oglinda ca sa modific reflectarea starii mele interioare. Si totusi, aceasta e strategia multora. Oglinda imi zice ca sunt stresat, ca nu ma odihnesc destul, ca mi-am epuizat energia. Ca sa repar toate astea trebuie sa am grija de mine, de viata mea, de felul in care imi gestionez munca, relatiile, somnul.
Pentru acest motiv nu trebuie sa ignoram vestile si evenimentele dramatice din lume si nici sa ne alarmam. Ascultandu-le si luand cunostinta de ele putem sa ne intelegem pe noi insine. Putem sa intelegem ca si noi avem contributia noastra, prin intermediul emisiei mentale, la generarea la nivelul colectivitatii a evenimentelor legate de violenta, durere si segregare.
Putem sa ne intrebam: “Reusesc eu sa gestionez, sa elaborez si sa-mi exprim in mod constructiv furia? Su sunt si eu o victima? Sunt eu capabil sa gestionez si sa creez propria mea realitate? Sau ma simt sclavul si victima unei lumi pe care o gasesc nedreapta, si care ma face sa fiu nemultumit si plin de resentimente? Reusesc eu sa-i ascult pe pe ceilalti? Respect diferentele de opinii si de gandire in viata mea sau nu? Reusesc sa-mi deschid inima? Sau traiesc in suferinta si egoism?”.
Nu putem judeca si critica o lume ai carei creatori suntem si noi. Daca cineva nu are grija de propria gradina, nu smulge buruienile, nu taie iarba, nu ingrijeste plantele si florile, nu ar trebui sa critice, sa judece sau sa dea vina pe gradina.
Eu nu ma alarmez daca ascult sau vad evenimente violente, segregare sau ignoranta. Le privesc atent si iau cunostinta de inconstienta spirituala care le genereaza. In acest moment, fiind parte din tot, ma simt legitimat sa am si mai mare grija de mine insumi. Intr-un anumit sens, pot sa spun ca am invatat sa transform evenimentele tragice in “plumbul care devine aur”. Cu cat simt mai mult ca sunt probleme si energie negativa, cu atat mai mult imi amplific iubirea si grija pentru mine insumi si pentru viata mea.
Imi asum responsabilitatea evenimentelor ce se petrec in lume fara spaima si fara sa ma incarc cu ele. Orice tragedie externa imi aminteste sa lucrez cu mine insumi. Ma ocup de gradina mea cu iubire, constiinta, adevar si vointa. Las libertate tuturor celorlalti sa aleaga instrumentele potrivite evolutiei lor, inclusiv calea suferintei. Respect sacrul liber arbitru al celorlalti. Si facand asta mi-l respect si pe al meu. Eu aleg sa creez si sa manifest o lume minunata in jurul meu. Oamenii obtin intotdeauna ceea ce aleg. O alegere facuta in adevar, onestitate si iubirea curata a inimii lor se manifesta intotdeauna, oriunde si oricum."